Lapsus de primăvară

penibil

Știi momentele acelea când îți vine să bagi capul în pământ ca struțul? Când nu mai poți de rușine, dar nu ai cum să fugi din locul respectiv? Uite, pentru momente ca astea ar fi numai bună teleportarea. Dar cum nu poți să faci așa ceva, ești nevoit să rămâi acolo și să te faci de râs.

Întâmplarea despre care îți povestesc azi s-a petrecut anul trecut, prin martie. Era o frumoasă zi de primăvară, cu raze blânde de soare ce îmi mângâiau obrajii îngălbeniți de iarna ce trecuse. Păsărelele cântau vesele iar eu mergeam agale, bucurându-mă de vremea superbă. Nu mă uitam pe unde mergeam așa că m-am ciocnit de un domn puțin mai în vârstă, care tocmai ieșise la poartă.

Mi-am cerut scuze, l-am salutat și l-am întrebat ce mai face, zâmbindu-i larg, bucuroasă să îl revăd. (Nu, nu o luasem razna încă, întâmplarea făcea ca domnul din fața mea să fie fostul socru al unei verișoare. Am și locuit la dânsul când am venit la Timișoara să dau admitere la Arte, apoi i-am tot vizitat, că ne împrieteniserăm+că veneam la vară-mea).

Mi-a răspuns cu jumate de gură că face bine și apoi s-a produs inevitabilul:

- ''Nu te cunosc, cine ești domnișoară?''

- ''Sunt eu, Delia, am stat la dvs acum 7 ani..și am mai și venit în vizită..''

- ''Hmm...nu îmi amintesc de tine!''

M-am cam moleșit dar mi-am revenit repede, gândindu-mă că urma să îi dau detaliul esențial:

- ''Sunt verișoara...(și aici a apărut el, lapsusul'')

- ''Verișoara cui?''

Dar eu aveam un lapsus, așa că nu am știut să îi spun numele ( iartă-mă M.)

''-Verișoara fetei care a stat aici...și care v-a fost (noră era cuvântul pe care îl căutam, dar nici ăla nu mi-l aminteam)...a stat aici mulți ani, apoi am venit și eu în vizită...''

M-a privit lung și trist....apoi a început să zâmbească și a spus că știe despre ce verișoară vorbesc și mi-a spus numele ei. Iar eu i-am răspuns bucuroasă:

''-Da!! exact! știam și eu numele ei, doar am vb acum 2 săptămâni, dar...ha ha ha (m-a apucat râsul).

''-Dar de tine îmi amintesc foarte vag, spre deloc...câți ani ai? de unde ești? ești la școală?ai copil? ești măritată?unde stai? de unde vii?cu ce te ocupi? ce e aia designer grafic?''

Și după ce am stat o oră la povești cu un om care nu își mai amintea de mine, mi-a urat drum bun în viață și să mai trec pe acolo...

Am plecat abătută acasă, cu obrajii prea arși de soare și rușine :))

PS: Chiar dacă am pus doar inițiala de la numele verișoarei mele, crede-mă că mi-l amintesc foarte bine acum!