Apelul groazei

Îmi spunea Mark Twain când l-am sunat că banca este instituția care îți dă umbrela pe timp de soare și ți-o ia când începe să plouă. Deși (unii) suntem conștienți de acest lucru, nu prea avem opțiuni când vine vorba despre achiziționarea unei locuințe. Dar nu despre asta vreau să povestesc azi, ci despre o întâmplare recentă legată de o convorbire telefonică ce mi-a stricat ziua.

Într-o dimineață am primit un telefon de la o doamnă, al cărei nume nu are relevanță, să mă întrebe dacă nu doresc o asigurare medicală privată la ei. Nu rețin din partea cărei bănci suna, nici nu cred că este important. Până aici totul în regulă. Doamna și-a făcut prezentarea, a pus problema asigurării medicale pe un ton cald, prietenos, mai, mai că mă convingea să le dau banii, mai mult de dragul dânsei. I-am răspuns la fel de prietenos că nu sunt interesată să mai plătesc încă o asigurare medicală, cel puțin nu în momentul respectiv. A insistat că am nevoie de acea asigurare, că nu înțelege cum pot fi atât de inconștientă și că nu e mare lucru să dau aproximativ 20 de Euro pe lună pentru început dacă sunt așa amărâtă și nu îmi permit 500. Am insistat și eu că nu-i momentul de tocmeală. Și a început furtuna. M-a întrebat răstit ce aș face dacă în momentul de față m-ar lovi un bolovan în cap. Cine mi-ar plăti spitalizarea în cazul în care aș supraviețui? Dacă aș lua foc în vreun local și am norocul să nu mor cine îmi plătește operațiile? A continuat să îmi spună că trăim vremuri grele, că bolile foarte grave sunt din ce în ce mai răspândite și că mai nimeni nu scapă. Eu acum reproduc așa, dar cuvintele ei au fost mult mai grave decât par și totul suna ca o amenințare dintr-un film horror. La fel a pus problema și cu accidentul de mașină. La toate astea i-am răspuns pe un ton la fel de prietenos (abia m-am abținut) precum începuse discuția că nu este cazul să vorbim despre povestea cu drobul de sare, că bunicii mei nu au avut nevoie de 7000 de asigurări pentru a ajunge la vârsta la care sunt acum și că, la un calcul mai amănunțit, aș putea să plătesc toate alea dacă banii aceia îi pun în contul meu. M-a făcut din nou inconștientă și mi-a închis în nas.

Nu sunt deloc inconștientă și știu cât este de important ca cineva să te poată sprijini financiar când dai de un mare necaz. Mai știu că nu poți să îți plătești singur spitalizarea sau alte lucruri de genul dacă ai ceva grav și mai știu că nu ai cum să îți cumperi o casă cu banii jos . Nu poți pentru că lucrurile sunt făcute în așa fel încât să nu ai posibilitatea asta. Pe mine nu m-a deranjat apelul doamnei și nici banca respectivă nu mi-a creat vreo supărare, ci atitudinea dânsei și felul agresiv în care a pus problema.

Tu ce părere ai despre asigurările medicale private? Ai primit astfel de apeluri din partea băncilor?